dürui

dürui
f. ikiüzlülük

Klassik Azərbaycan ədəbiyyatında islənən ərəb və fars sözləri lüğəti. 2009.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • durui — DURUÍ, dúrui, vb. IV. 1. intranz. (Despre vehicule, roţile unui vehicul etc.; la pers. 3) A face zgomot mare în timpul mersului; a hurui. 2. intranz. şi tranz. fig. A vorbi repede, fără întrerupere (şi cu glas ridicat); a turui. – Dur2 + suf. ui …   Dicționar Român

  • duruire — DURUÍRE, duruiri, s.f. Acţiunea de a durui şi rezultatul ei. – v. durui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  duruíre s. f., g. d. art. duruírii; pl. duruíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • duruit — DURUÍT, dăruituri, s.n. Faptul de a durui; zgomot produs de ceva care duruie; huruit, huruitură, duruitură. – v. durui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DURUÍT s. v. huruitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • hurui — HURUÍ, pers. 3 húruie, vb. IV. 1. intranz. A face un zgomot ca acela care se aude când umblă o căruţă, când se rostogoleşte un butoi sau când cad mai multe obiecte tari unul peste altul; a hurdui; a hodorogi. 2. refl. (reg.) A se dărâma, a se… …   Dicționar Român

  • Lee Soon-ok — Koreanische Schreibweise Siehe auch: Koreanischer Name Koreanisches Alphabet: 이순옥 Revidierte Romanisierung: I Sun ok McCune Reischauer: I Sun ok Lee Soon ok (* 1947 in Ch ŏngjin …   Deutsch Wikipedia

  • Duruy — (spr. dürüi), 1) Victor, bedeutender franz. Historiker, geb. 11. Sept. 1811 in Paris, gest. daselbst 25. Nov. 1894, wurde 1833 Professor der Geschichte am College Henri IV, 1861 Inspektor der Akademie von Paris, dann Generalinspektor des… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • dudui — DUDUÍ, dúdui, vb. IV. 1. intranz. (Despre pământ, clădiri, ferestre etc.; la pers. 3) A se zgudui, a se cutremura, a bubui (din cauza unor lovituri, explozii etc. repetate). 2. intranz. (Despre motoare, maşini etc.; p. ext. despre ateliere,… …   Dicționar Român

  • dur — DUR1, Ă, duri, e, adj. 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conţine săruri (de calciu şi magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană… …   Dicționar Român

  • duruitură — DURUITÚRĂ, duruituri, s.f. Duruit. [pr.: ru i ] – Durui + suf. tură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  duruitúră s. f., g. d. art. duruitúrii; pl. duruitúri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortog …   Dicționar Român

  • hurdui — HURDUÍ, hurduiesc, vb. IV. intranz. (reg.) A hurui. – Formaţie onomatopeică. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HURDUÍ vb. v. durăi, durui, hodorogi, hurui. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  hurduí vb …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”